Important

anti educatie – anti dezvoltare

© C. Filip

Cu totii am avut profesori rai sau nepregatiti, cu totii am avut probleme cu gasirea si consultarea unor manuale, cu totii am simtit ca banii dati pe facultati, mastere sau doctorate nu se justifica. Dar acesta nu constituie un motiv sa spunem ca sistemul de invatamant nu merita mai multi bani si ca profesorii, nemultumiti de salarizare, sa taca din gura pentru ca ei si-au ales sa fie profesori – asa ca sa indure pt ca nu au mult de munca. In plus, au concediu de trei luni.

Dar si parlamentarii au doua luni concediu si sunt mai bine platiti pentru o munca la fel sau mai usoara. Si daca singurul argument este acela ca fiecare si-a ales meseria si nu a fost obligat, in cazul acesta de ce nu suntem toti platiti la fel? Pentru ca exista meserii mai periculoase, mai grele, mai stresante, mai riscante. Daca aplicam tuturor acest argument, atunci nu ne-am mai bucura de atleti, de doctori, de muzicieni, de fotografi si de multe alte persoane.

Se pune problema ca profesorii nu isi fac treaba. Dar de ce ne plangem? Sistemul functioneaza din parti este drept, dar tot corect este si faptul ca acestea sunt interdependente. Daca varful piramidei ia decizii gresite atunci intreg ansamblul are de suferit; profesorii neprofesionisti sunt doar un efect. Prestanta si directia unei scoli este setata de director; directorul este numit de mai sus; deciziile privind programa si evaluarea scolare sunt decise de Ministerul Invatamantului; acesta este condus de catre un ministru. Concluzia este simpla: asa ministru, asa invatamant. Mai mult, de cate ori am penalizat noi elevii/studentii abaterile administratiilor unitatilor de invatamant? In plus, cat de mult de implica parintele in cresterea propriului sau copil? Degeaba da vina pe profesor ca nu isi face treaba, cand si el procedeaza la fel. Iar daca profesorul isi face meseria si parintelui nu ii pasa acasa de odrasla sa, atunci efortul este injumatatit.

Problema invatamantului romanesc este mai complicata decat este prezentata de Basescu si de aghiotantii sai. Un sist educational bun se bazeaza pe o legatura logica: salariile mici “atrag” pretedenti slab pregatiti la examenele de profesorat, iar baremele slabe care permit absolvirea unui profesor cu o nota de minim sapte duc la slabirea calitatii educatiei.

La un alt pol, chestiunea educatiei este si o amenintare la adresa securitatii nationale: ca inamic, daca iti doresti o tara slaba, trebuie sa o lovesti in viitor, ceea ce inseamna sa lovesti in sistemul educational pt ca un stat de nepregatiti va fi si este incapabil sa raspunda provocarilor si sa se ridice din punct de vedere economic, social si politic; un stat de inculti nu poate prospera si nu poate evolua. Sub presiunile exterioare el va fi un loc sufocat de forta de munca ieftina, de nepregatiti care nu vor mai putea pretinde sa aceeada la pozitii inalte internationale. Cu alte cuvinte, un stat de mana a treia, incapabil sa se dezvolte singur si sa se impuna zonal, daramite international, se va ingropa in datorii externe, foamete, somaj, analfabetism si involutie sociala, politica, economica si culturala.

13 gânduri despre „anti educatie – anti dezvoltare

  1. In primul rand, nu o sa it dau tie datele de contact ale acestor copii pentru ca nu este treaba ta. In al doilea rand, un copil socializeaza la scoala si in pauza, si cu profesorii. In al treilea rand, sistemul socialist de care te legi este si in SUA, deci te-a lasat de ales, iar despre indoctrinare, la fel de bine, un copil poate fi indoctrinat de proprii lui parintii. In al patrulea rand, injuraturile si bataile se intampla si acasa si pe strada, iar intr-o scoala ele nu sunt tolerate, deci sanctionate. Cunosc destule scoli unde astfel de lucruri nu se intampla si ele sunt mai multe decat cele in care se intampla. daca analizam mai atent ele chiar tin de educatia primita de parinti. In al cincilea rand, fraza ‘adevarata societate nu se aseamana cu scolile publice. Cind ai un loc de munca, nu iti schimbi biroul la fiecare 50 de minute” este prost argumentata.

    In final, oamenii nu sunt indoctrinati decat daca li se permite, iar acest lucru nu se intampla numai in scoli, ci chiar mai mult in biserici prin religie. Ai dreptul sa alegi ce vrei atata timp cat nu il „raneste” pe altul si trebuie sa ii respecti ideile asa cum face si el. Intr-o tara care nu respecta in adevaratul sens al cuvantului aceste drepturi, precum SUA, indoctrinarea se face la un alt nivel si reprezinta un centru care are, inconstient, o autoritate asupra mintii multor oameni.

    Ideile le gandesti, nu le alegi, ca sa stii sa le gandesti trebuie sa iti dezvolti aceasta capacitate, iar acest lucru nu se poate realiza printr-un singura perspectiva de a vedea lumea: tu vrei ca ai tai copii sa vada prin tine si nu cu ochii proprii: diversitatea oferita de scolile publice, prin care parintii pot seta materiile pe care le invata copiii lor, este un mod normal si eficient de a-l pregati pe copil pentru esecurile si loviturile mult mai dure primite la locul de munca, pe care cand vrei, dar nu cu ce vrei. Presupun ca nu ai avut un drum lin in viata, desi cei care vad numai avantajele unui astfel de invatamant au trecut aproape ca pestele prin apa.

    Si inca ceva, daca mergem pe firul gandirii tale, cine iti da tie dreptul sa educi oamenii? Nu ii indoctrinezi? Ce autoritate ai tu? De ce tu ai dreptul sa te implici in viata si in educatia altora dar statul nu ?

    Ar fi bien sa te gandesti la acestea. Iti respect decizia, dar nu incerca sa iti impui modul de gandire, considerandu-l de facto corect.

    Apreciază

    1. In primul rind nu cunosti astfel de copii.

      In al doilea rind, argumentul cu socializarea la scoala in pauza e slab. Daca copiii merg la scoala ca sa se socializeze, inseamna ca ei nu sint socializati, de aceea merg la scoala, ca s-o faca, nu? Cum poate un copil sa invete sa se socializeze de la alti copii nesocializati?

      In al 3-lea rind, sistemul socialist din SUA inca nu a atins invatamintul, pentru ca deocamdata pot sa-mi educ copiii fara interventia statului in educatia copiilor mei. Asa ceva nu exista in Romania.

      4. Gresesti, nu sint sanctionate injuraturile si bataile. De multe ori chiar profesorii le aplica.

      5. Stii vreun loc de munca unde se schimba biroul la fiecare 50 de minute la fel cum copiii trebuie sa schimbe clasele la fiecare 50 de minute?

      6. Ai impresia gresita ca nu vreau ca copiii mei sa gindeasca. De unde stii asta? Adica daca vreau eu sa-mi invat copiii rezulta ca nu vreau ca ei sa gindeasca, dar daca-i invata un strain care nu-i cunoaste talentele, aptitudinile, interesele, acela il invata sa gindeasca? Da, il invata, dar prin proprii ochi. De ce e ok ca un profesor sa invete copiii sa gindeasca din perspectiva profesorului dar daca un parinte face acest lucru nu e ok?

      7.Grsesti din nou. Parintii nu pot alege materiile care se invata in scoli. Parintii nu pot alege profesorii copiilor lor. Nu exista diversitate, exista numai ce aproba statul.

      8. Asta este intrebarea cea mai faina!!! Stii cine imi da dreptul sa-mi educ copiii? Dumnezeu, sau natura, depinde in cine sau ce crezi!! Faptul ca EU i-am facut, inseamna ca EU am autoritatea sa-i educ cum vreau EU!! Atunci cind ministerul (ne)educatiei va naste copii, doar atunci are dreptul sa-i indoctrineze asa cum vrea el. Atunci cind ONU da nastere la copii, doar atunci are dreptul sa indoctrineze cum vrea acei copii. Chiar si atunci cind aceste entitati dau nastere la copii, ele au dreptul sa-si indoctrineze copiii proprii, nu si pe ai altora!!! Atita timp cit copiii se nasc la parinti, PARINTII au dreptul si AUTORITATEA sa se ingrijeasca de hrana lor, de imbracaminte, de educatie si de ingrijirea lor!!

      9. Gindirea mea este corecta pentru ca dovezile arata acest lucru. Legile fizicii, ale naturii arata ca parintii au datoria, responsabilitatea si autoritatea sa isi aiba grija de copii.

      De unde are statul autoritatea ca sa-mi indoctrineze copiii mei???

      Apreciază

      1. Ma faci sa rad. Legile fizicii si cele ale naturii nu au legatura cu oamenii care traiesc intr-o societate. Acestora li se aplica legile sociale pentru ca relationeaza cu oamenii. Daca emrg pe firul gandirii tale, atunci parintii au dreptul sa isi bata copiii? Si nu spun ca aceasta o faci tu – ca sa intelegi odata ca nu vorbesc despre cazul tau.

        Mai mult, copiii nu schimba clasele la fiecare 50 de minute. Poate in sistemul american, in Romania nu este astfel.

        Fraza „Faptul ca EU i-am facut, inseamna ca EU am autoritatea sa-i educ cum vreau EU!” este partial corecta pentru ca nu ti-ai intrebat copiii daca ei au vrut sa vina pe lume (deci nu exista nici libertatea pura despre care vorbesti tu). In orice caz, a procrea este un gest egoist prin natura sa pentru ca nu faci un copil numai pentru el intrucat nu il lasi sa faca alegerile sale, ci i le impui pe ale tale (adica ale parintelui).

        Afirmatia „sistemul socialist din SUA inca nu a atins invatamintul” nu este valabila pentru ca un sistem nu este pur socialis sau pur capitalist si nu poate fi socialist numai in sanatate, sau numai in invataman; un sistem este socialist sau nu in ansamblul tau.

        Fraza „Daca copiii merg la scoala ca sa se socializeze, inseamna ca ei nu sint socializati, de aceea merg la scoala, ca s-o faca, nu? Cum poate un copil sa invete sa se socializeze de la alti copii nesocializati?” are lacune. In primul rand, copiii merg la scoala ca SA SOCIALIZEZE, nu sa se socializeze, care este incorect spus dpdv gramatical. In al doilea rand, un copil socializeaza cu diferite tipuri de categorii sociale: parinti, elevi, profesorii si isi asuma un rol, deci se comporta altfel decat o face acasa unde are rolul de copil. In plus, un copil nesocializat, care dupa firul gandirii tale este un nesocializat pentru ca sta acasa, asadar intr-un mediu nesocializat, ar trebui sa traiasca in salbaticie ca sa aiba aceasta caracteristica.

        Si asa pe final, ma intreb daca ai vreo putere speciala data de D-zeul tau prin care poti afla daca eu cunosc sau nu insi cu probleme de socializare (si depinde ce intelegi tu prin astfel de carente, dintre care unele tin de educatia primita acasa). Nu mai vorbesc de generalizarea unor cazuri in care anumiti elevi au fost batuti, pe nedrept, de anumiti profesori. Dar oare pe parinti cine ii controleaza? Au ei dreptul sa isi raneasca propriii lor copii? Le da nasterea lor acest drept? Eu sunt sigura ca nu. Ce este interesant de stiut este la care sistem te referi (cel romanesc sau cel in care traiesti acum) cand sustii ca scolile si profesorii nu sunt bune de nimic.

        Si inca ceva: care este problema ta cu indoctrinarea? Crezi ca odata ce isi termina studiile acasa, ajutati direct de parinti sau cu profesori atent selectati, copilul, devenit adult, o sa fie imun la manipularea care exista de cinci milenii? Un om cu o autoeducatie si o personalitate solide nu are probleme in a fi indoctrinat, chiar daca a invatat la o scoala publica. Crezi ca dupa ce vei muri el o sa fie imun la mesajele care vin din exterior, ca, odata scolit acasa, nu va putea fi indoctrinat in niciun fel? Esti naiva. Nu exista o societate perfecta, iar mesajele manipulatorii nu trebuie sa sune ca cele comuniste. Pentru cunostintele tale si spot-urile publicitare indoctrineaza, si visul american si ideea, naiva de altfel, de democratie.

        In orice caz, momentan poti alege ce consideri mai bun si mai potrivit pentru copiii tai si nimeni nu are o problema cu acest lucru (decat tu insuti). Dar ia in calcul si necesitatea adaptarii la sistem uman actual care functioneaza cu precadere pe parametrii politico-economici si in care, vrei, nu vrei, trebuie sa te nasti, sa te dezvolti, sa traiesti si sa mori.

        Apreciază

  2. In niciun caz nu vorbesc in lipsa de cauza. Iar daca parintii nu se implica in luarea deciziilor pentru propriii lor copii pentru ca „sistemul socialist sa nu decida pentru ei” aceasta este problema parintilor. In plus, daca este atat de socialist sistemul cum de iti permite sa iti educi singur copilul si ii recunoaste invatatura in urma unor teste? In plus, observ ca tu ai putut alege.

    In ceea ce priveste „aparitia unor deficiente sociale” poti sa razi cat vrei, dar, in timp, ai sa vezi ca respectivul copil o sa iti reproseze ca nu a trait o experienta care l-ar fi putut include mai repede in adevarata societate de care o sa se loveasca. Alegerea ta este poate cel mai puternic argument privitor la asa-zisul sistem socialist care nu ne lasa in pace,care te contrazice. Daca ai putut alege ce fel de educatie sa oferi copilului/copiilor tai deja iti este respectat dreptul de a alege si, implicit, sistemul socialist te-a lasat sa decizi singur. Acestea fiind spuse, ma intreb de ce te plangi ca dreptul parintilor este incalcat. Mai mult, ce ai facut ca sa schimbi, macar putin, sistemul despre care vorbesti?

    Apreciază

    1. Deci ai vazut copii educati acasa si acestia au avut deficiente sociale?

      Sistemul socialist din Romania nu iti permite sa-ti educi copilul acasa si nu recunoaste aceasta invatatura. Eu am putut alege pentru ca nu stau in Romania.

      Din citi copii educati acasa cunosc, nu am intilnit nici un copil care sa reproseze parintilor ca nu a trait experienta scolilor publice, cu batai de joc, cu injuraturi, batai, indoctrinare, si alte lucruri imorale. Daca cunosti un astfel de copil, sa-mi dai si mie numarul lui de telefon.

      Apoi, sa fim seriosi, adevarata societate nu se aseamana cu scolile publice. Cind ai un loc de munca, nu iti schimbi biroul la fiecare 50 de minute, renuntind la proiectul la care lucrai, doar pentru ca „a sunat clopotelul”. La locul de munca nu toti cei angajati sint de o virsta cu tine, ci sint de toate virstele, adica un copil in clasa cu elevi doar de virsta lui nu este invatat cum sa comunice cu cei de alta virsta. Daca un om vrea sa-si schimbe locul de munca, are aceasta alegere, un copil nu poate sa-si aleaga profesorii, scoala, materiile pe care le invata, etc.

      Nefiind in Romania, nu am posibilitatea sa fac mai nimic. Ceea ce pot insa sa fac este sa educ oamenii si sa inteleaga ca statul nu are nici o autoritate asupra mintii oamenilor. Educ oamenii sa inteleaga ca libertatea intelectuala include dreptul la alegerea ideilor, ca intr-o tara libera, statul nu are voie ca sa se implice in invatamint.

      Acum ca stii aceste lucruri, ce vei face cu ele?

      Apreciază

  3. Da, m-ai lamurit, numai ca nu sint de acord. Eu nu doresc absolut nici o amestecare a Ministerului (ne)Invatamintului, a ONG-urilor, a asociatilor, sau al oricarei alte influente in educatia copiilor mei. Nimeni, absolut nimeni nu are autoritatea sa imi spuna mie ce sa invete copiii mei, nimeni nu are voie sa impuna materii si programe cu care nu sint de acord, nimeni nu are autoritatea ca sa dea teste copiilor mei, infunctie de standardul nimanui.

    Datoria si responsabilitatea de a oferi o educatie apartine parintilor si numai parintilor. Nimeni altcineva nu are aceasta autoritate.

    De aceea educatia merge cum merge, pentru ca inca se gindeste socialist in acest domeniu.

    Apreciază

    1. Fiecare decide pentru el. Insa invatamantul nu merge cum merge pentru ca cineva gandeste socialist in acest domeniu. Daca tu poti sa decizi pentru copilul tau ce sa invete si il poti invata personal sau cu profesori particulari, nu toata lumea are aceasta posibilitate. In plus, exista riscul aparitiei unor deficiente sociale daca un copil este privat de interactiune. In orice caz, inplicarea parintilor in actul de invatamant este cu atat mai necesara pentru perfectionarea sistemului.

      Apreciază

      1. Aici nu vorbeam de posibilitatile cuiva, ci de drepturile cuiva. Sistemul socialist monopolizeaza invatamintul. Unde nu este competitie nu este nici calitate.

        Sistemul socialist nu lasa ca fiecare sa decida pentru el. Dreptul parintilor este incalcat. Daca un parinte vrea sa decida pentru el si copiii sai nu are aceasta posibilitate.

        Ha, ha. De cite ori aud chestia cu „aparitia unor deficiente sociale” lesin de ris. Pe ce va bazati cind faceti aceasta afirmatie? Ati vazut astfel de copii??

        Apreciază

      2. In niciun caz nu vorbesc in lipsa de cauza. Iar daca parintii nu se implica in luarea deciziilor pentru propriii lor copii pentru ca „sistemul socialist sa nu decida pentru ei” aceasta este problema parintilor. In plus, daca este atat de socialist sistemul cum de iti permite sa iti educi singur copilul si ii recunoaste invatatura in urma unor teste? In plus, observ ca tu ai putut alege.

        In ceea ce priveste „aparitia unor deficiente sociale” poti sa razi cat vrei, dar, in timp, ai sa vezi ca respectivul copil o sa iti reproseze ca nu a trait o experienta care l-ar fi putut include mai repede in adevarata societate de care o sa se loveasca. Alegerea ta este poate cel mai puternic argument privitor la asa-zisul sistem socialist care nu ne lasa in pace,care te contrazice. Daca ai putut alege ce fel de educatie sa oferi copilului/copiilor tai deja iti este respectat dreptul de a alege si, implicit, te-a lasat sa decizi singur. Acestea fiind spuse, ma intreb de ce te plangi ca dreptul parintilor este incalcat. Mai mult, ce ai facut ca sa schimbi, macar putin, sistemul despre care vorbesti?

        Apreciază

  4. Oare ce suma crezi ca ar fi necesara ca sa se cheltuie pentru ca sistemul de invatamint sa ofere o educatie de calitate?

    Apoi apar mai multe probleme: ce inseamna o educatie de calitate? Cine are autoritatea sa o defineasca?

    Ai spus ca este important ca parintele sa se implice in educatia copiilor. De ce? Oare nu spune statul ca ei isi iau responabilitatea sa educe copiii, deci de ce ar mai trebui si parintii implicati?

    Eu vad astfel lucrurile: daca vreau sa am o bluza, am 2 optiuni: sa mi-o fac eu singura sau sa ma duc la magazin si sa cumpar bluza, Daca decid ca sa merg la magazin si sa platesc pentru bluza, nu as fi prea bucuroasa daca mi se spune ca, dupa ce o platesc, trebuie sa tes pinza, sa o cos, sa-i fac tiv, sau orice altceva necesar ca sa devina buna de purtat. De aceea platesc, ca sa primesc o bluza fara sa-mi bat capul cum s-o fac.

    Daca platesc un instalator, ma astept ca sa-mi repare tevile si sa pot sa le folosesc. Nu mi-ar conveni ca dupa ce imi ia banii sa lase treaba pe jumatate si eu sa le repar in continuare.

    Tot asa si cu profesorii. Sint platiti ca sa faca o meserie, ar trebui s-o faca fara ca sa ceara ajutor de la altcineva.

    Apreciază

    1. In primul rand sa punctez faptul ca fiecare padure are uscaciunile sale. Vorbim insa de acei profesori care isi fac treaba, adica predau materia la ore.

      Daca intr-adevar statul isi asuma responsabilitatea sa educe populatia, atunci trebuie sa acorde sistemului de invatamant, ca si celui sanitar, peste 6% din PIB si sa administreze fondurile mult mai eficient pentru a soate un „profit”. Investitia in educatie, ceea ce inseamna si in cercetare, dezvoltare si inovatie, reprezinta o investitie in viitor, deci in dezvoltarea statului: oamenii pregatiti inseamna cresterea calitatii vietii,profesionalism, prosperitate, bunastare. Nu este vorba numai despre un salariu mai mare acordat profesorilor care, sa fim serios, reprezinta un mijloc de a stimula angajatul. Cand tu te angajezi cauti atat bonificatii financiare, cat si spirituale: bani cu care sa traiesti si un mediu de lucru normal, daca nu pozitiv.

      Poti sa legi problema educatiei de capitalul social, capital care trebuie construit si care impune un state building, adica impunerea unei elite de sus in jos. Si cum faci acest lucru daca sistemul educational nu functioneaza? Cum poti dezvolta un stat, indiferent care este acesta, daca nu educi oamenii? Daca nu le oferi alternative pe verticala? Cum va evolua social si spiritual un tanar care nu are un suport educational de baza care sa ii asigure functionarea sa ca individ intr-o societate din ce in ce mai complexa? Gandeste-te de ce atata lume face alegeri gresite cand vine vorba de alegeri; de ce isi vad votul pe o sacosa cu alimente? Din cauza saraciei? De ce sunt saraci? Unii pentru ca nu au muncit, dar cei mai multi pentru ca nu li s-a oferit o sansa de a se ridica. O populatie saraca atat material, cat si educational, lipsita de capacitatea de a analiza si de a gandi singura, este mai usor de manipulat. Timp de cinci milenii a fost aceeasi poveste. Mai mult, acest capital social este strans legat de participarea la vot, de identitatea civica. Spune-mi care este identitatea civica a cetatenilor romani?

      In ceea ce priveste comparatiile tale, acestea nu se sustin pentru ca procesul de educare nu este echivalent cu practicarea unei meserii, ca cea a instalatorului, care a fost deja invatata, deci s-a trecut prin procesul de invatamant.Gandeste-te putin: daca un elev se duce la scoala si acolo profesorul de romana il invata cum se vrobeste si, intors acasa, copilul isi aude parintii injurand, el automat, prin proximitatea si legatura directa cu familia sa, isi va imita parintii. De altfel, prima metoda prin care invatam, inca de mici, este cea a imitatiei. Dupa aceea, avem capacitatea de a analiza si de a lua singuri decizii. Mai mult, la scoala ni se spune sa nu aruncam gunoaie pe jos. De ce facem totusi asta? Pentru ca ii vedem pe parintii nostrii sau pentru ca acestia nu insista asupra educatiei. Aici nu este vorba despre profesorul de matematica sau de geografie care nu preda materia elevilor. Acasa parintele nu trebuie sa faca acest lucru. Dar spune-mi, nu ai intalnit situatii in care un copil nu invata ceea ce i se preda si ramane repetent pentru ca parintele acasa il intreaba daca si-a facut temele si copilul ii raspunde ca da, dar totul se opreste aici; niciunul dintre parinti nu il verifica? Apoi mai au tupeul sa spuna ca profesorul este de vina ca elevul are note mici.

      Apoi mai sunt chestiuni ce tin de organizarea administrativa a invatamantului de managementul educatiei, de conexiunea lui cu piata muncii, de schimburile de experienta pe plan international, pe adaptarea programelor scolare la cerintele pietei actuale si crearea unui cadru de educare a populatiei ca intreg. Desfiintarea scolilor, reducerea salariilor, modificarea perioadelor vacantelor si a examenelor nu constituie o solutie la „esecul” sistemului educational romanesc.

      Este adevarat ca profesorii sunt platiti sa isi faca meseria, dar nu trebuie sa fie obligati sa o faca si pe cea a parintilor.

      Apreciază

      1. Si totusi nu ai raspuns la intrebarile cele mai principale, de fapt de baza cind vine vorba de educatie:

        Ce inseamna o educatie de calitate? Cine are autoritatea sa o defineasca?

        Cine are datoria si autoritatea sa ofere educatia?

        Apreciază

      2. Constat ca trebuie sa iti spun mai direct: o educatie de calitate nu tine numai de institutiile scolare; ea inseamna primii sapte ani de acasa, moralitate, educatie civica, un sistem scolar de notare constant si echitabil, materii si programe scolare adaptate cerintelor pietei, modernizate, structurate, teste diferite pentru nivele de pregatire diferite, schimburi de experienta universitare, profesori pregatiti, reguli clare si stabile, salarii occidentale, investitii in cercetare si inovatie si lista poate continua. efectele acestor strategii educationale sunt atat notele, cat si performantele cetatenilor in domeniul lor de activitate, acestea traducandu-se in dezvoltarea economica si sociala, asadar in prosperitate societala. Cine are autoritatea sa o defineasca? Ministerul Invatamantului, ONG-urile, asociatiile ce tin de educatie, parintii, profesorii si elevii deopotriva. Datoria si responsabilitatea de a oferi educatie o au politicienii, Ministrul Invatamantului, Guvernul, profesorii, parintii, presa si modelele societatii respective.

        Sper ca te-ai lamurit. Iti doresc o zi interesanta.

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s